Muntii Cindrel

Rezervatia Iezerele Cibinului

Cei care definesc si contureaza Marginimea Sibiului sunt Muntii Cindrel. Cele 17 localitati care formeaza regiunea sunt toate la poalele sau legate de acesti munti. La fel si Sibielul. Munții Cindrel incep la sud-vest de Valea Frumoasei, continua apoi spre vest de Valea Sebeșului, iar în sud-est sunt marginiti de Valea Sadului. Spre nord-est culmile muntilor se indulcesc si scad în zone de depresiune colinara. Acolo sunt Sibiul, Salistea și Apoldul. Sunt munti din roca dura, sisturi cristaline si au un relief accidentat.

Cindrelul este „una dintre cele mai importante regiuni pastorale“ din Carpații României — muntii sunt taiati in lung si lat de poteci batute de ciobani si de turmele lor. Este zona in care s-a dezvoltat si s-a imprastiat apoi in toata tara, pastoritul. Gospodariile oamenilor din zona urca pana la inaltimi de 1700 – 1800 m altitudine, ceea ce a facut ca zona sa nu fie niciodata stapanita sau afectata vreodata. Vatra veche a Sibielului se afla la peste 1000 m, doar ca odata ce pericolele au trecut si vrea s-a mai racit si-au coborat gospodariile in avalul Sighelasului.

Potecile sunt cautate mult si de turisti de iubitorii de munte. Multe dintre trasee duc spre obarsiile numeroaselor vai care strabat masivul muntos. Acestea isi iau apa din caldarile glaciare, dintre care cele mai importante sunt Iezeru Mare, Iezeru Mic și Gropata. Masivul Cindrel, în întregime, a fost declarat Parc Natural și împreună cu o parte din Munţii Șureanu și Lotru formează SIT „Natura 2000 Frumoasa“, în suprafață totală de 137 000 ha.

Cea mai veche și cea mai înaltă stațiune turistică montană din țară, Păltinișul, 1450 m altitudine, se află la 4-5 ore de mers de cel mai înalt vârf (Cindrel, 2244 m) care conferă numele întregului masiv. Se deschid de aici poteci turistice marcate adiacente marcajului crestei principale (bandă roșie) dintre orașul Cisnădie și cabana Oașa, de pe malul lacului omonim din Valea Frumoasei. În stațiune sunt zone schiabile dotate cu mijloace de transport pe cablu, numeroase cabane, pensiuni, hoteluri și variate mijloace de agrement. O șosea modernizată, permanent deschisă, leagă stațiunea de municipiul Sibiu iar pe un drum județean nemodernizat (DJ106N) se poate ajunge, prin Șaua Șteflești (1725 m), la Tărtărău şi pe cea mai spectaculoasă şosea alpină, Transalpina.

Păşunile întinse, pădurile bogate şi izvoarele din Cindrel au dus la apariţia a numeroase stâne. Astfel, o drumeţie în Cindrel este o ocazie de a descoperi un peisaj fascinant, dar şi o bună ocazie de a cunoaşte viaţa pastorală ancestrală bine păstrată a localnicilor.

Vegetaţia Munţilor Cindrel este bogată, cu întinse păduri de fag, mesteacăn şi variate conifere. La altitudini apar tufişuri de ienuperi pitici, anini de munte, afini, merişor, smârdar, iar pe versanţii despăduriţi găsim zmeuriş şi afine.

Vara, covoare multicolore de brânduşe de munte, stânjenel de munte, anghelină, garofiţe de munte, ghiniură galbenă, vârtejul pământului sau sângele voinicului împânzesc culmile Cindrelului. Vegetaţia este reprezentată de jneapăn, afin, smirdar.

Munţii Cindrel sunt cunoscuţi pentru varietatea faunei; mistreţul şi căpriorul populează pădurile de fag, alături de animale răpitoare: vulpea, lupul, pisica sălbatică şi râsul. Pe versanţi vieţuieşte ursul brun şi cerbul carpatin. În partea de sus a râurilor repezi este prezent păstrăvul, în aval apare lipanul, iar în partea colinară predomină cleanul.

Iezerele Cindrelului

Pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244m) se află o rezervaţie mixtă ce cuprinde două văi glaciare, cu lacurile glaciare Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime) şi Iezerul Mare (1999 m alt, 3 ha şi 13,30 m adâncime).

Despre acesta din urmă multe legende au mai circulat de-a lungul timpului. Din bătrâni se spune că, de fapt, nu se ştie adâncimea exactă a lacului, iar în adâncurile sale ar sălăşui un balaur. Nu degeaba locul cuprins între Vf. Cindrel, Frumoasa şi cele două lacuri e numit „Platoul Diavolului”. Mai mult, dacă în drumeţia voastră ajungeţi la Iezerul Mare, nu aruncaţi cu pietre în apa lacului. Ciobanii de prin partea locului spun că veţi supăra balaurul din adâncuri şi furtuna se va dezlănţui asupra Cindrelului.

Masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei Cele trei monumente ale naturii se găsesc în apropiere de Jina. Sunt compuse din şisturi cristaline şi se disting prin formă, dimensiuni şi amplasare.

Calcarele cretacice de la Cisnădioara

…sau „Piatra Broaştei” după cum îi spun localnicii. Formaţiunea este constituită din calcare rozalii sub forma unui recif în care s-au acumulat, în timpul mării neocretacice, resturi organice de tipul stridiilor, hipuriţilor, aricilor şi stelelor de mare.

Bradul de 500 de ani

Pe drumul între zona „La Pisc” din Gura Râului şi cabana Crăciuneasa se află unul dintre cei mai bătrâni brazi din ţară. Multe a văzut bradul în cei peste 500 de ani de viaţă, legendele spun că acesta este un miracol al lui Dumnezeu. Bradul a fost nominalizat în anul 2010 în competiţia naţională pentru „Arborele anului”; are 40 m înălţime şi o circumferinţă de 8 m.

Muntii Cindrel ofera o multime de puncte de belvedere: Poiana Godea, Poiana Găujoara, Şaua Bătrâna, Vf. Rudarilor, Vf. Onceşti, Vf. Cindrel, Vf.Măgura, Vf. Foltea, Vf. Niculeşti.

Trasee în Munţii Cindrel